Cele mai bune probiotice

Pe scurt: alege un produs care isi numeste tulpinile, nu unul care se lauda cu miliarde. Din toate cele comparate, unul singur publica lista completa, si are cea mai mica cifra totala din categorie.

Situatia in care un probiotic chiar are dovezi solide e ingusta: in timpul si dupa un tratament cu antibiotice. Pentru restul, asteptarile ar trebui sa fie modeste.

Am deschis paginile probioticelor de pe eMAG si am notat tulpinile si cantitatile acolo unde apar, forma, numarul de capsule, pretul, nota si numarul de pareri. Sunt 15 produse, iar dupa ce am strans variantele aceluiasi produs raman 12 de la 10 marci.

Tulpina conteaza, nu numarul de miliarde

E cea mai importanta lamurire din categoria asta si cea mai ignorata de ambalaje.

Un probiotic se identifica prin trei parti: genul, specia si codul tulpinii. Lactobacillus rhamnosus GG inseamna genul Lactobacillus, specia rhamnosus si tulpina GG. Ultima parte e cea care leaga produsul de studii.

Diferenta nu e formala. Doua tulpini din aceeasi specie se pot comporta complet diferit: una supravietuieste aciditatii gastrice, alta nu; una are efect pe diareea de antibiotice, alta nu are niciun efect masurat.

Cifra de miliarde, in schimb, e cea mai usoara variabila de crescut in productie si cea mai ieftina de scris pe cutie. Nu spune nimic despre ce fac bacteriile alea.

De aceea produsul din comparatie care isi listeaza cele saisprezece tulpini, cu numele latin si cantitatea fiecareia, spune mai mult decat cel care afiseaza treizeci de miliarde si nimic altceva. Chiar daca primul are, adunat, de aproape zece ori mai putine bacterii.

Ce declara, de fapt, cutiile comparate

Masurat pe produsele din comparatie, informatia publicata pe eMAG arata asa.

Doar 2 din 12 produse trec o cantitate de bacterii in numele produsului. Restul nu spun nici cat, nici ce.

Si un singur produs merge pana la capat: publica fiecare tulpina cu numele ei si cate bacterii aduce. 430 de milioane pentru primele doua, 180 de milioane pentru majoritatea, 90 pentru ultima.

Paradoxul e ca tocmai el pare mai slab cand il vezi in lista. Cine compara doua cutii dupa cifra de pe fata va alege cele treizeci de miliarde si va crede ca a luat de zece ori mai mult.

Regula practica: cifra fara nume nu valoreaza nimic. Un produs care spune „30 de miliarde" si atat iti cere sa crezi pe cuvant; unul care listeaza tulpinile iti da ceva de verificat.

Cate bacterii ajung unde trebuie

Intre cate inghiti si cate ajung viu in intestin e o distanta mare, iar ea explica de ce cifrele de pe cutii sunt umflate din start.

Stomacul are un pH foarte acid, iar majoritatea bacteriilor nu supravietuiesc trecerii prin el. Apoi urmeaza bila, care distruge o alta parte. Din ce inghiti, o fractiune ajunge in colon.

De aceea producatorii pornesc de la cantitati mari: ca sa ramana ceva la capat. Si de aceea cifra de pe cutie e „la momentul fabricatiei" sau, la cei mai onesti, „la sfarsitul termenului de valabilitate", ceea ce nu e acelasi lucru.

Solutia tehnica se numeste capsula gastrorezistenta: invelisul nu se desface in stomac, ci mai jos, unde pH-ul e diferit. Un produs din comparatie o declara explicit, si e un detaliu care conteaza mai mult decat numarul de miliarde.

A doua solutie e administrarea la momentul potrivit. Pe stomacul gol sau chiar inainte de masa, aciditatea e mai mica decat in plina digestie, deci trec mai multe bacterii.

Regula practica: cauta „gastrorezistent" pe eticheta, si ia capsula cu putin inainte de masa, nu dupa.

Singura situatie cu dovezi solide

Probioticele se vand pentru o multime de scopuri. Unul singur are dovezi pe care se poate construi.

Antibioticele nu fac diferenta intre bacteriile care imbolnavesc si cele care traiesc normal in intestin. Rezultatul e o flora dezechilibrata si, la o parte dintre oameni, diaree in timpul sau dupa tratament.

Aici probioticele au dovezi consistente: reduc frecventa diareei asociate antibioticelor. E si motivul pentru care medicii le recomanda de obicei tocmai in contextul asta, si se vede si in parerile de la produsele comparate, unde „dupa antibiotice" e sintagma care revine cel mai des.

Momentul conteaza. Se ia in timpul tratamentului, dar distantat de antibiotic cu doua-trei ore, altfel bacteriile sunt distruse pe loc. Si se continua cateva saptamani dupa, fiindca flora se reface mai lent decat dureaza cura.

A doua situatie cu dovezi rezonabile e sindromul de intestin iritabil, unde anumite tulpini ajuta la balonare si disconfort. Acolo, insa, conteaza tulpina anume, iar informatia aia lipseste de pe aproape toate cutiile.

Probiotic, prebiotic si de ce apar impreuna

Cele doua cuvinte se confunda des si inseamna lucruri complet diferite.

Probioticele sunt bacteriile vii pe care le inghiti. Prebioticele sunt fibre pe care organismul nu le digera, dar pe care bacteriile din colon le folosesc ca hrana.

Logica combinatiei e simpla: bacteriile inghitite au sanse mai mari sa se instaleze daca gasesc ce sa manance. Doua produse din comparatie fac exact asta, unul cu fructooligozaharide trecute in specificatii.

Merita spus si ca prebioticele functioneaza si singure, hranind bacteriile pe care le ai deja. Fibrele din ceapa, usturoi, praz, banane si ovaz au acelasi rol, si vin cu mancarea.

Costul lor, cand sunt in cantitati mari, e balonarea. Fermentatia produce gaze, iar la cine are intestinul sensibil, un produs cu multe prebiotice poate inrautati exact ce voia sa rezolve.

Frigider sau nu

E intrebarea practica pe care o pune toata lumea dupa ce primeste cutia, si raspunsul depinde de produs.

Bacteriile vii sunt sensibile la caldura si la umiditate. Formele clasice, in special cele lichide sau in pudra, cer frigider si isi pierd o parte din activitate daca stau la cald.

Formulele moderne folosesc liofilizarea, adica uscarea prin inghetare, care lasa bacteriile in stare latenta si stabila la temperatura camerei. Cele mai multe produse din comparatie sunt asa.

Regula e simpla: daca pe cutie scrie sa fie tinut la frigider, tine-l la frigider. Daca nu scrie, tine-l intr-un loc uscat si ferit de soare, si nu in baie, unde umezeala e problema.

Si inca ceva: transportul vara. Un colet lasat cateva ore in masina la treizeci si cinci de grade nu ajuta niciun probiotic, oricat de stabil ar fi.

Ce aduce mancarea fermentata

Inainte de a cumpara capsule merita stiut ce primesti gratis din farfurie.

• Iaurtul cu culturi vii aduce miliarde de bacterii la o portie, in special Lactobacillus bulgaricus si Streptococcus thermophilus.
• Chefirul are o diversitate mult mai mare, cu zeci de specii de bacterii si drojdii, si e cel mai apropiat de un supliment din tot ce se gaseste la magazin.
• Muraturile fermentate in saramura, nu cele in otet, contin bacterii lactice vii. Diferenta se vede pe eticheta: otetul le omoara.
• Varza murata cruda e o sursa buna, cu conditia sa nu fi fost pasteurizata.
• Branzeturile maturate aduc cantitati mai mici, dar constante.

Ce nu are mancarea sunt tulpinile alese anume pentru un scop si protectia impotriva aciditatii gastrice. Pentru intretinere zilnica, iaurtul si chefirul fac treaba la un cost de zeci de ori mai mic.

Un produs din comparatie e chiar un ferment pentru chefir facut in casa, adica varianta in care cumperi o singura data si apoi produci singur. Are logica economica, dar cere rutina.

Ce nu rezolva un probiotic

Categoria promite mult, si merita despartit ce are sustinere de ce nu are.

Nu slabesti cu probiotice. Legatura dintre flora intestinala si greutate e un domeniu activ de cercetare, dar nu exista o tulpina cu efect dovedit pe pierderea in greutate la om.

Nu intaresc imunitatea in general. Formularea apare pe majoritatea cutiilor din comparatie, iar in spatele ei sunt studii pe raceli cu rezultate mici si inconsecvente.

Nu rezolva o alimentatie saraca in fibre. Bacteriile bune au nevoie de ce sa manance, iar sursa aia sunt legumele, leguminoasele si cerealele integrale. Fara ele, ce inghiti nu are unde sa se instaleze.

Nu se instaleaza permanent. Studiile arata ca majoritatea tulpinilor din suplimente dispar la cateva saptamani dupa oprire. Efectul dureaza cat administrarea.

Ce ramane, si nu e putin: diareea asociata antibioticelor, o parte din simptomele de intestin iritabil si, la unii oameni, o digestie vizibil mai buna. Atat, dar asta e real.

Ce nu scrie pe pagina magazinului

Categoria asta publica exact informatia care nu conteaza si o ascunde pe cea care conteaza.

Prima lipsa e numele tulpinilor. Un singur produs din comparatie le publica pe toate, cu cantitatile lor. Restul scriu cel mult familia, Lactobacillus sau Bifidobacterium, ceea ce e ca si cum ai vinde un medicament spunand doar ca e o pastila.

A doua e cantitatea de bacterii. O trec 2 produse din cele comparate, iar la restul nu apare nici in nume, nici in specificatii.

A treia e momentul la care e garantata cantitatea. „La fabricatie" si „la sfarsitul valabilitatii" sunt doua cifre foarte diferite, iar niciun produs comparat nu spune la care se refera.

De aceea comparam pretul pe capsula si spunem limpede ca nu e o comparatie de continut. La probiotice, mai mult decat oriunde, cifra care s-ar putea compara nu se publica.

Iar preturile se schimba de la o zi la alta. Trecem data citirii in fiecare articol fiindca ea imbatraneste cel mai repede dintre toate cifrele de aici.

Cum alegi, pe scurt

Cinci pasi, in ordinea in care conteaza.

1. Cauta numele tulpinilor. Gen, specie si cod. Fara ele, cumperi un cuvant.
2. Ignora cifra de miliarde. E cea mai usoara de crescut si cea mai putin informativa.
3. Cauta „gastrorezistent". Conteaza mai mult decat cantitatea de la plecare.
4. Ia-l pentru un motiv anume. Antibiotice, intestin iritabil. Nu ca intretinere vaga.
5. Mananca fibre in paralel. Bacteriile inghitite au nevoie de ce sa manance.

Si un lucru care costa de zeci de ori mai putin: un iaurt cu culturi vii sau un pahar de chefir zilnic fac, pentru intretinere, cam ce face o capsula.