Cele mai bune batoane proteice

Pe scurt: daca vrei proteina ieftina si portabila, o cutie de doisprezece batoane romanesti, la trei lei bucata. Suta de grame de proteina iese la douazeci si patru de lei, adica exact cat costa din pudra de zer.

Marcile de import din comparatie livreaza aceeasi cantitate de proteina la un pret de peste doua ori mai mare. Platesti ambalajul, aroma si reputatia, nu continutul.

Am deschis paginile batoanelor proteice de pe eMAG si am notat pretul, numarul de bucati din pachet, gramajul, tabelul nutritional acolo unde e publicat, nota si numarul de pareri. Sunt 46 de rezultate de la 14 marci, iar dupa ce am strans variantele aceluiasi produs raman 26.

Cat costa gramul de proteina dintr-un baton

E singura comparatie care conteaza intr-o categorie in care preturile pe bucata merg de la doi lei si jumatate la peste cincisprezece.

Reperul care lipsea pana acum: din pudra de zer, suta de grame de proteina costa in jur de 24 de lei, la pretul din mijloc al pudrelor comparate si la un concentrat cu aproximativ 78 la suta proteina.

Cu reperul asta, imaginea se rastoarna. Batoanele romanesti din comparatie sunt la 24 – 28 de lei, adica exact acolo. Nu platesti nimic in plus pentru comoditate.

Marcile de import sunt la 58 si 64 de lei, deci de peste doua ori si jumatate. Aceeasi cantitate de proteina, acelasi tip de produs, alt pret.

Diferenta nu vine din calitate masurabila. Batonul de 64 de lei are 35 la suta proteina fata de 25 la cel romanesc, deci e mai concentrat, dar nu de doua ori si jumatate mai concentrat.

Un baton e un sfert proteina, nu jumatate

Numele categoriei sugereaza altceva decat arata tabelul, si merita pus limpede.

La batoanele care publica cifra, proteina reprezinta intre 25 si 35 la suta din greutate. Un baton de 50 de grame aduce in jur de 12 grame de proteina, unul de 60 intre 16 si 21.

Restul e altceva: carbohidrati, grasimi, fibre si indulcitori. La unele, carbohidratii depasesc proteina ca gramaj, ceea ce face din baton mai degraba o gustare echilibrata decat o sursa concentrata.

Pentru comparatie, o portie obisnuita de pudra aduce in jur de 25 de grame de proteina. Deci un baton inlocuieste cam jumatate de shake, nu unul intreg.

Cifra asta schimba si socoteala zilnica. Cine are nevoie de 130 de grame de proteina pe zi nu ajunge acolo cu un baton, ci il foloseste ca sa acopere o gaura de doisprezece-douazeci de grame intre doua mese.

Sase din douazeci si sase publica tabelul

Toata analiza de mai sus se poate face pentru mai putin de un sfert din produsele comparate, si asta e problema centrala a categoriei.

Doar 6 din 26 de produse publica tabelul nutritional pe pagina de pe eMAG. La restul nu stii nici cata proteina contine batonul, nici cate calorii are, nici cat zahar.

E cu atat mai ciudat cu cat produsul se numeste dupa continutul lui de proteina. Un baton proteic care nu spune cata proteina are vinde un cuvant, nu o cantitate.

Cine il publica o face de obicei complet: proteine, carbohidrati, zaharuri, polioli, grasimi, fibre, uneori si minerale. Nu e greu, e doar o alegere.

Regula practica: cand alegi intre doua batoane, ia-l pe cel care publica tabelul. Nu fiindca celalalt ar fi mai slab, ci fiindca despre el nu poti sti nimic.

Zahar, polioli si ce fac ei

La batoane, linia cea mai interesanta din tabel nu e proteina, ci ce e sub carbohidrati.

Batoanele mai vechi si mai ieftine au zahar obisnuit, si nu putin: unul din comparatie are cincisprezece grame pe baton, adica aproape cat o ciocolata mica. La altele din aceeasi gama, sapte grame.

Batoanele moderne inlocuiesc zaharul cu polioli, adica alcooli de zahar precum maltitolul, sorbitolul sau xilitolul. Au gust dulce, aduc mai putine calorii si nu ridica glicemia la fel.

Costul lor apare in intestin. Poliolii nu se absorb complet, atrag apa in intestin si fermenteaza, iar la cantitati de peste zece grame dau balonare, crampe si scaune moi la multi oameni.

Un baton din comparatie declara douasprezece grame de polioli pe bucata, iar altul doisprezece. Alea sunt cantitati la care reactia e frecventa, mai ales daca mananci doua batoane intr-o zi.

De aceea „fara zahar" pe fata cutiei nu inseamna automat mai bine. Uita-te la linia „din care polioli" din tabel, unde exista, si incearca un singur baton inainte sa cumperi cutia.

Cand batonul e alegerea corecta

Batonul si pudra rezolva aceeasi nevoie in situatii diferite, iar confuzia costa bani.

Batonul castiga cand nu ai apa, shaker sau un loc unde sa amesteci ceva: la birou, in masina, in drumetie, in avion, la sfarsitul unei zile in care ai sarit peste pranz.

Pudra castiga acasa si la sala, unde ai o sticla si treizeci de secunde. Aceeasi proteina, mai ieftin la marcile de import si la fel de ieftin la cele romanesti.

Al doilea rol real al batonului e sa inlocuiasca o gustare mai proasta. Intre un baton proteic de 190 de calorii si un croissant de 400, primul e clar mai bun, si nu pentru proteina in sine, ci fiindca satura mai mult.

Ce nu e batonul: o masa. Un baton de cincizeci de grame nu tine loc de pranz, oricat ar sugera ambalajul, si nici nu ar trebui sa incerce.

Ce e de fapt in baton

Cand exista, lista de ingrediente din specificatii spune mai mult decat orice promisiune de pe ambalaj.

Sursa de proteina e prima de citit. Proteina din zer e cea mai buna ca profil de aminoacizi; cea din lapte e asemanatoare; cea din soia e ieftina si da textura; cea din colagen, cand apare, e cea mai slaba, fiindca ii lipsesc aminoacizii esentiali.

Cele mai multe batoane combina doua surse, de obicei zer cu soia, tocmai ca sa impace costul cu textura.

Uleiul de palmier apare des si e trecut in specificatii la mai multe produse din comparatie. Nu e periculos in cantitatile astea, dar merita stiut ca e acolo.

Glicerina si fibrele solubile sunt ingrediente tehnice: tin batonul moale si impiedica intarirea lui in timp. Fara ele, un baton cu multa proteina devine dur ca o piatra in cateva saptamani.

Batoanele vegane schimba tot blocul: proteina din mazare sau din orez, grasimi din nuci si texturi mai dense. Se recunosc usor la gust, si nu toata lumea le prefera.

De ce se plictiseste lumea de cutia de doisprezece

E un detaliu practic care nu apare in nicio comparatie si care decide daca termini cutia sau nu.

Majoritatea cutiilor din comparatie au doisprezece batoane identice. La unul pe zi, inseamna doua saptamani cu acelasi gust, iar batoanele proteice sunt intense: foarte dulci, cu arome puternice de ciocolata sau caramel.

De aceea pachetele mixte, cu arome amestecate, s-au raspandit. Doua produse din comparatie sunt construite asa, cu douazeci si unu si douazeci si opt de batoane in arome diferite.

Costa mai mult pe bucata, dar rezolva o problema reala: cutiile de batoane abandonate dupa a saptea bucata sunt cel mai comun mod de a pierde bani in categoria asta.

Si daca incerci o marca noua, cumpara intai un baton la bucata. Cateva din comparatie se vand asa, intre patru si unsprezece lei, si e cea mai ieftina forma de a afla daca iti place.

Ce inlocuieste un baton proteic

Fiindca batonul cumpara portabilitate, alternativele lui sunt tot lucruri pe care le poti purta in geanta.

• Iaurtul grecesc aduce in jur de zece grame de proteina la o suta de grame si costa de cateva ori mai putin, daca ai unde sa il tii la rece.
• Oualele fierte sunt cea mai ieftina proteina portabila: sase grame fiecare, la sub doi lei.
• Branza de vaci si urda ajung la saptesprezece grame la suta si se mananca fara gatit.
• Nucile si migdalele aduc mai putina proteina si mult mai multe grasimi, dar satura bine si nu cer frigider.
• Conserva de ton e de departe cea mai eficienta pe leu cheltuit, cu peste douazeci de grame la cutie.

Niciuna nu are avantajul batonului: sta luni de zile in geanta, nu curge, nu miroase si nu cere tacamuri. Pentru asta platesti, si e in regula sa platesti, atat timp cat stii pentru ce.

Ce nu scrie pe pagina magazinului

Categoria asta are o lipsa mai mare decat celelalte de pe site, fiindca produsul e numit chiar dupa ce nu declara.

Prima e cantitatea de proteina. Un singur produs din comparatie o trece in nume, ca procent, iar 6 o publica in tabelul nutritional. Restul vand cuvantul „proteic" fara nicio cifra in spate.

A doua e numarul de bucati din pachet. Il citim din numele produsului, unde apare ca „12 x 60g" sau „Pachet 21 batoane", fiindca in specificatii lipseste la majoritatea.

A treia e zaharul si poliolii. „Fara zahar adaugat" pe ambalaj nu spune nimic despre cati polioli sunt in baton, iar ei sunt motivul cel mai frecvent de disconfort digestiv.

De aceea comparam pretul pe suta de grame de baton pentru toate, si pretul pe suta de grame de proteina doar pentru cele care publica tabelul. A doua cifra e cea utila, si o putem calcula pentru mai putin de un sfert din produse.

Iar preturile se schimba de la o zi la alta. Trecem data citirii in fiecare articol fiindca ea imbatraneste cel mai repede dintre toate cifrele de aici.

Cum alegi, pe scurt

Cinci pasi, in ordinea in care conteaza.

1. Alege dintre cele care publica tabelul. Despre restul nu poti sti nimic.
2. Imparte pretul pe baton la gramele de proteina. Sub treizeci de lei suta de grame de proteina e bine, peste cincizeci e scump.
3. Uita-te la linia cu polioli. Peste zece grame pe baton, incearca unul singur intai.
4. Ia pachet mixt daca nu stii ce aroma iti place. Cutia de doisprezece identice se abandoneaza usor.
5. Pastreaza-l pentru cand nu ai alternativa. Acasa, pudra costa la fel sau mai putin.

Si un lucru de retinut: un baton nu e o masa si nu e o pudra. E o gustare cu proteina, si judecata ca atare e un produs bun.